Pagină principală -> Noua PAC -> PAC in Zone Montane al Romaniei
PAC in Zone Montane al Romaniei
Suprafeţe largi ale României prezintă limitări naturale ale productivităţii agricole care conduc la producţii agricole reduse, limitări care se datorează unor condiţii climatice şi biofizice nefavorabile desfăşurării în condiţii optime a activităţilor agricole. Aceste suprafeţe se regăsesc în special în zona Munţilor Carpaţi şi ale Deltei Dunării, precum şi în alte zone cu specificităţi ale condiţiilor de climă, sol sau teren. Totodată, o mare parte din aceste zone sunt de regulă asociate şi cu o valoare ridicată a biodiversităţii, însă sunt ameninţate de fenomenul de abandon al activităţilor agricole, fenomen ce poate afecta atât viabilitatea zonelor rurale, cât şi factorii de mediu locali (biodiversitatea, solul sau peisajele).



În desemnarea zonelor, se remarcă în principal Munţii Carpaţi – acolo unde se întâlnesc valori mari de altitudine şi pantă, Delta Dunării – deoarece în acest areal se cumulează o serie de factori edafici care limitează activitatea agricolă, precum şi alte zone în partea de sud şi sud–est a ţării sau în zone mai puţin extinse (în vestul ţării) unde caracteristicile naturale conduc la scăderea productivităţii naturale.

O parte importantă a Munţilor Carpaţi, datorită condiţiilor legate de altitudine şi pantă, întâmpină obstacole în practicarea agriculturii, obstacole materializate mai ales în scurtarea perioadei de vegetaţie şi în costuri suplimentare asociate lucrărilor agricole induse de condiţiile de pantă.

Încurajarea continuării activităţilor agricole în această zona este importantă pentru a conserva mediul, pentru a menţine peisajul rural şi a conserva potenţialul turistic al zonei.

Prin acest sprijin se urmăreşte compensarea dezavantajelor întâmpinate de fermieri în desfăşurarea activităţilor agricole, legate de capacitatea de producţie scăzută a terenurilor agricole şi de costurile suplimentare pe care le implică menţinerea activităţilor agricole în aceste zone, diminuându-se în acest fel riscul de abandon al activităţilor agricole (mai ridicat în aceste zone). Prin încurajarea continuării activităţilor agricole în aceste zone, laolaltă cu aplicarea standardelor de eco-condiţionalitate, se asigură cel puţin menţinerea unor activităţi minime de întreţinere a terenurilor agricole, cu impact benefic în protecţia solului. Zonele afectate de constrângeri naturale deţin o pondere importantă din teritoriul României, suprapunându-se cu suprafeţe largi de terenuri asociate ca având o Înaltă Valoare Naturală (HNV) sau suprafeţe importante pentru biodiversitate (specii de animale sau plante prioritare şi habitate importante pentru aceste specii). În zonele identificate ca fiind afectate de constrângeri naturale este importantă menţinerea echilibrului de mediu stabilit între practicile agricole şi condiţiile naturale. Continuarea activităţii agricole în aceste zone deţine, totodată, un rol important în conservarea peisajelor tradiţionale, putând servi ca bază de dezvoltare economică prin turism rural. Contribuţia măsurii va fi esenţială, în special pe termen scurt, în timp ce alte măsuri, precum cea de agro-mediu şi climă, vor ajuta la crearea unui sistem pe deplin funcţional, care să poată răspunde obiectivului de menţinere a calităţii mediului şi implicit a spaţiului rural.

Pentru a se adresa dificultăţilor cu care se confruntă fermierii din aceste zone, prin intermediul acestei măsuri sprijinul va fi acordat pentru încurajarea menţinerii activităţilor agricole în zona montană, în zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative şi în zone care se confruntă cu alte constrângeri specifice.

Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri este de tip compensatoriu. Prima compensatorie este plătită anual, ca sumă fixă, acordată pe unitatea de suprafaţă (hectar) şi reprezintă o compensaţie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de fermierii care încheie angajamente voluntare anuale pentru continuarea activităţilor agricole în zonele desemnate.
Care este definitia Zonelor Montane?

Desemnarea Zonei Montane a fost realizată la nivel LAU2 (fost NUTS5), reprezentat de cele 3.181 unităţi administrativ-teritoriale de pe întreg teritoriul României. PNDR Submăsura 13.1 „Plăţi compensatorii în zona montană” este un instrument prin care se sprijină financiar utilizarea terenurilor agricole situate în zone unde producţia agricolă este afectată de condiţiile climatice şi de relief din cauza caracteristicilor de altitudine şi pantă din zonele montane (art. 32 (2) al Regulamentuluin(UE) 1305/2013), fiind constituită din suma suprafeţelor unităţilor administrativ-teritoriale (LAU 2) desemnate conform criteriilor de mai jos:

  • unităţile administrativ-teritoriale situate la altitudini medii mai mari sau egale cu 600 m, limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice (identificate în Sistemul Integrat de Administrare şi Control), care aparţin de aceste UAT;
  • unităţile administrativ-teritoriale situate la altitudini medii între 400-600 m şi care au o pantă medie egală sau mai mare de 15%, limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice (identificate în Sistemul Integrat de Administrare şi Control), care aparţin de aceste UAT.

◄ Înapoi
Autentificare
Adresă email:
Parolă:
Calendar de evenimente
Parteneri